Pași!

"Am avut un vis în noaptea de Crăciun.
Mergeam pe o plajă iar Dumnezeu
pășea alături de mine,
pașii ni se imprimau pe nisip,
lăsând o urmă dublă:
una era a mea, cealaltă a Lui.
Atunci mi-a trecut prin minte ideea
că fiecare din pașii noștri
reprezentau o zi din viața mea.
M-am oprit ca să privesc în urmă. 

Și am revăzut toți pașii
care se pierdeau în depărtare.
Dar am observat că în unele locuri 

în loc de două urme
nu mai era decât una singură...
Am revăzut filmul vieții mele.
Ce surpriză!
Locurile în care nu se vedea
decât o singură urmă
corespondeau cu zilele cele mai întunecate
ale existenței mele:
zile de neliniște și de rea-voință,
zile de egoism sau de proastă dispoziție,
zile de încercări și de îndoială,
zile de nesuportat...
Zile în care eu fusesem de nesuportat. 

Și atunci întorcându-mă spre Domnul
am îndrăznit să-i reproșez:
-Totuși ne-ai promis că vei fi cu noi 

în toate zilele!
De ce nu ți-ai ținut promisiunea?
De ce m-ai lăsat singur 

în cele mai grele momente din viață, 

în zilele când aveam cea mai mare nevoie
de Tine?

Iar Domnul mi-a răspuns:
-Dragul meu, zilele pentru care n-ai văzut
decât o singură urmă de pași pe nisip
sunt zilele în care te-am purtat pe brațe..."