03:22
El CiD
" Am pierdut? Aveam o luptă, un suflet și un copil, o lume construită din nimic, un pământ zămislit din durere și adevăr, un tărâm și un vis de aripile căruia îmi agățam întreaga speranță, o luptă pe care am abandonat-o azi. Sau poate am pierdut-o demult, dar incapabil să recunosc înfrângerea m-am aruncat în propria-mi nebunie, neputință. Am uitat însă un simplu cuvânt : regretul... Am uitat că-s un om incapabil de a depăși regretul, incapabil de a trece peste cadavrul unei amintiri, am uitat că oricât aș încerca să sugrum vocea trecutului o amplific doar. Am uitat cine sunt sau cel puțin am încercat, am încercat să plec cât mai departe din fața-mi, să mă ascund sub aripa unei zile, săptămâni sau luni, să sper că vreodată te vei stinge în propriile țipete. Și în tot acest haos am ratat un singur detaliu, pe care îl aflu năucit abia acum, după ani în care te-am urât și am alergat în mijlocul celui mai îndepărtat pustiu pentru a mă descotorosi de glasul tău : Tu ești singura mea rădăcină spre viața și lumea aceasta! M-am trezit abia acum, atât de târziu încât vocea ta s-a transformat într-o șoaptă rătăcită, fără vlagă și fără puterea de a mai schimba ceva. Atunci când te vei stinge eu voi rămâne singur, orb și înlănțuit de aripile pustiului creat de mine. "
" De te abandonezi, nu mai suferi. Chiar tristeții de te abandonezi, nu mai suferi. "
(A.R)
