23.03.2012

Departe


" Atâţia dintre semeni nu prea ştiu
 ce să înceapă-n zori cu suferinţa.
 Ei nu-şi dau seama nici spre seară de prilejul
 chemat să-nalţe mersul, cunoştinţa.

 Suferinţa poate fi întuneric, tăciune în inimă,
 pe frunţi albastru ger,
 pe coapsă ea poate fi pecete arsă cu fier,
 în bulgăre de ţărână
 o lacrimă sau sâmbure de cer.

 Nu mai calcă pe pământ
 cine calcă-n suferinţă.
 Ea schimbă la faţă argila, o schimbă în duh
 ce poate fi pipăit, duios, cu stiinţă.

 Tată, carele eşti şi vei fi,
 nu ne despoia, nu ne sărăci,
 nu alunga de pe tărâmuri orice suferinţă.
 Alungă pe aceea doar care destramă,
 dar nu pe-aceea care întăreşte
 fiinţa-ntru fiinţă.

 Fă ca semenii noştri,
 de la oameni la albine,
 de la-nvingători la biruiţi,
 de la-ncoronaţi la răstigniţi, să ia aminte
 că există pretutindeni şi această suferinţă,
 până astăzi şi de-acum înainte
 singura legătură între noi şi tine. "


1 comentarii:

. spunea...

Lucian Blaga...frumos:x

Trimiteți un comentariu

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More

 
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Macys Printable Coupons