Zi

" O singură zi și voi pleca...Doar câteva ore încărcate de nerăbdare și speranță, ore în care încerc să las deoparte orice vis și să aduc pentru ultima oară în lumina prezentului imaginile apuse ale trecutului. Sunt amintiri prăfuite, scăldate în lacrimi, picturi ce și pierd grandoarea și luciul sub talpa grea a timpului. Am revăzut de mii de ori zidurile falnice ale cetății de odinioară, chipurile nelipsite de viață ale oamenilor plecați și mai ales trupul și sufletul copilului de altădată. Voi închide amintirile, numele, trecutul în spatele ruinelor de acum și fără vreun strop de regret voi lăsa focul să mi mistuie viața și puținele ziduri rămase. Doar știind că nu există niciun loc în care aș putea să mă retrag voi rămâne până la sfârșit pe câmpul de luptă. Nu va exista acasă, nu voi mai avea niciun singur motiv să mă întorc, ci voi râmâne prins pentru totdeauna în mijlocul acestui război. Știu doar că sfârșitul înseamnă înfrângere, știu că orice luptă câștigată nu înseamnă nimic și că secunda următoare îmi poate aduce doar o săgeată otrăvită în inimă. Nu îmi e teamă de necunoscut, de eternitate, de o luptă continuă, de durere, de singurătate și nici măcar de fiara din sufletul meu. Sunt ultimele cuvinte pe care le rostesc despre această luptă fiindcă orice sunet, orice tânguire, orice cuvânt scrijelit reprezintă o mărturie dureroasă a slăbiciunii sau a dorinței mele de a capitula. "     

Read more »

Somn

   "Am dormit mult, atât de mult încât mi am uitat scopul, am alungat orice urmă de amintire a războiului și am încercat să uit totul, să las în urmă orice luptă și ideal, iar în final să mi semnez capitularea. Războiul acesta mi a zdruncinat întreaga ființă, mi a dezbinat gândurile și visele și a condus sufletul meu în mijlocul deșertului. M am amăgit și am sperat că o secundă de liniște ar putea să mi întărească cugetul și să mi ofere posibilitatea de a mi aduna forțele risipite. Doar că am uitat un singur amănunt : viața râmâne o luptă continuă, iar orice clipă încărcată de nesiguranță, orice pas înapoi te poate zdrobi pentru totdeauna. O singură secundă și eu am pierdut lupta de o viață, am pierdut pâmântul câștigat în ani, pâmântul stropit de sângele și viața a milioane de vise frânte. M am trezit înconjurat, lipsit de orice ajutor, fără armură, îmbrăcat în zdrențe și având chipul brăzdat de durere și trecut. Am pierdut orice strop de lumină, iar orice lovitură a dușmanului e învăluită în mantaua tăcerii și mi poate aduce finalul. Am de ales între a mi semna capitularea și a râmâne  pentru totdeauna într o stare de adormire până la final. Din păcate și prima și cea de a doua îmi aduc doar înfrângerea... Știu că sunt singur, că nu mai sunt decât o imagine scorojită a unui luptător, o statuie erodată de atâtea lupte, dar poate cel mai important mai am un stop de iubire și credință păstrate în interiorul inimii. Am pus la îndoială puterea lor și am pierdut timpul căutând omul nelipsit de acestea două, omul care prin simpla lui purtare mi ar fi adus aminte de puterea iubirii și a credinței. Am găsit doar suflete stoarse, inimi uscate de o iubire rea, o iubirea neîncrezătoare, plină de răutate și durere, suflete pline de nepăsare, suflete strivite și izolate într o mlaștină a banalului. Nu învinuiesc omul, nici nu aș putea vreodată și nu aș vrea ca eu să atribui înfrângerea mea oamenilor. Sunt singurul vinovat! Nu voi mai râmâne, ci cu ultimul strop de putere și hrănindu-mi sufletul cu iubirea și credința din inimă voi porni războiul. Războiul împotriva mea și a dușmanului, iar în clipa când voi reuși să zdrobesc porțiunea din suflet infectată voi putea să mi las sufletul și viața în mâinile Celui care a rămas în fiecare secundă alături de sufletul și inima mea. "

Read more »