Peste gândurile mele se așterne mantaua grea a tăcerii, rațiunea își pierde sensul în mijlocul furtunii , iar ultimul strop de lumină se îmbibă de uitare și întuneric. Am pierdut o parte din trecut, prezent și viitor. Nu voi lăsa vreodată ca timpul să și cearnă praful peste pagina amintirilor, ci voi păstra pentru întotdeauna în sufletul și inima mea chipul nepătat al unui om extraordinar. 25 noiembrie va rămâne ziua sculptată cu litere mari, nemuritoare în interiorul meu. Voi alunga orice urmă de uitare și îmi voi îndrepta gândurile în fiecare zi spre icoana omului ce a plecat mult prea devreme...
...