Nu!

" Nu!? E poate singurul cuvânt rămas alături de mine, singurul sunet ce nu-și lasă trupul strivit sub greutatea imensă a unei tăceri fără sfârșit. Nu există nici măcar o luptă în care aș putea să-mi așez întreaga speranță, a rămas doar o simplă alegere sau cel puțin iluzia uneia, o iluzie în care am continuat să cred la nesfârșit. O iluzie pe care construit-o în zeci de ani, un vis în care am adunat întreaga-mi viață și de care am legat aripile viitorului, o imagine scăldată de sacrificii, răni și o mare durere. Nu mă mai pot întoarce... Am uitat totul: drumul, visele, speranțele și mai ales chipul universului în care am trăit. Cuvintele mele sunt atât de îndepărtate de realitatea în care trăiesc încât deseori am impresia că totul e un vis....

Read more »