Decizie

"   Am rămas mut... Mut la durerea celor din jur, mut în fața vieții și mai ales am încetat să lupt alături de ceilalți oameni. Simt cum sub pielea oricărui om, sub zâmbetul său, în interiorul său dezamăgirea și durerea cresc în fiecare zi, în fiecare secundă se ridică și așteaptă să spargă inima omului. Durerea, dezamăgirea nu sunt și nu vor fi niciodată demne de a rămâne alături de noi precum amintirile, ci trebuie lăsate să se stingă în propria cenușă. În caz contrar acestea vor râmâne mereu în interiorul nostru și își vor crește influența asupra gândurilor și a viselor noastre, iar în cele din urmă vor reuși să ne coordoneze pașii. Ca om nu mai cred decât în iubire și Dumnezeu... Fără aceste două lucruri lumea mea nu ar mai exista! A sosit timpul să luăm o decizie... Am stat mult prea mult timp uitându ne indiferenți la suferința altor oameni, clipe pierdute în zadar, secunde pline de nehotărâre, teamă și rareori indiferență. În această lume nelipsită de hazard omul poate fi încadrat în doar trei categorii: prima și deasemenea cea mai numeroasă este reprezentată de oamenii ce luptă împotriva viitorului, împotriva noastră și a urmașilor noștri, cea de a doua categorie reprezentată de martorii indiferenți, temători sau nehotărâți sunt cei ce privesc retrași măcelul, iar din păcate cea din urmă categorie va fi cea a persoanelor ce luptă împotriva haosului, a întunericului și a distrugerii. Au rămas tot mai puțini și din păcate în ultimii ani puțini au cutezat să și pună mintea și sufletul în slujba viitorului, ci au evitat pe cât posibil adevărul și au încercat să uite faptul că lumea se află într un continuu război, că orice trup sănătos este lăsat mulțimii însetate de sânge, au uitat drama și chinul prin care trec acei oameni ce se zbat zi de zi pentru binele tuturor. Nu suntem la un spectacol, nici măcar la teatru, ci în fața unei lupte în care trebuie să alegem între două lucruri:  viitor sau final. "

"  Trebuie să iubești cu Dumnezeu din tine, pe Dumnezeu din celălalt."