Praf de timp

 " Sufletul lipsit de iubire rămâne doar un simplu trup dezgolit de mantaua nemuririi, înveninat de durere, de ură și răzbunare. Iubirea se naște din lacrimile îngerilor, se contopește cu inima muritorilor și împrăștie peste rădăcinile sufletului mireasma fericirii, stropii nemuririi. Iubirea nu poate supraviețui într un suflet răpus de lașitate și egoism, iar rădăcinile ei vor pieri printre stâncile unei inimi de piatră. Ura, monotonia, visele lipsite de profunzime sugrumă firavul trupșor al iubirii, rupându i aripile și aducând asupra-i praf de moarte, praf de vise moarte răpuse mult prea devreme. Trecutul se naște din suflul iubirii, se naște din dorul nemărginit, din nisipul singurătății cernut peste bucățile de gheață ale unui suflet mort. Acoperă mi ochii în mantaua întunericului, zdrobește mi visele și aruncă-mi rușinea ta, rușinea voastră în schimbul purității unui suflet părăsit. Dorința s-a stins împreună cu tăcerea, iar așteptarea a părăsit câmpul unei vieți zbuciumate. Mă hrănesc cu întuneric, cu seva slăbiciunii voastre, cu vorbele îmbibate în răutate și indiferență, fiind nevoit adeseori să mi smulg aripile eternității în schimbul unei clipe de liniște. 
 "