El Cid- sfârșit de drum

    
A sosit timpul să mă retrag în spatele cortinei! Sunt doar un actor dezbrăcat de haina talentului și a norocului. M am integrat atât de bine în pielea personajului încât mi am uitat propria persoană și mânat de miile de vise mi am făurit propria viață, propriul destin și univers. Am pus cărămidă pe cărămidă până când zidurile cetății m au înconjurat complet și au alungat departe lumina și speranța. Fără aceste ziduri aș fi renunțat demult. Doar simțindu mă legat și fără scăpare am reușit să mi duc reprezentația până la capăt. Demult am semnat un pact între minte și suflet prin care am fost nevoit să mi construiesc un alt tărâm, unul în care aș fi putut să testez limitele unui suflet și a unui trup normal. Am trecut de la fericirea extremă la deznădejde și de multe ori granițele normalului au fost invadate de forțele nebuniei. M am luptat atâta vreme, mi am sfârâmat toate visele și uneori speriat de războiul groaznic în care mi am împins sufletul  i am oferit dușmanului particică cu părticică trupul meu.Acum la final vă pot împărtăși o parte din lucrurile pe care le am trăit. Am învățaț să pun întotdeauna baza pe adevăr și onoare, pe respect și corectitudine. Fără acest lucruri suntem departe de a fi oameni în adevăratul sens al cuvântului. Am realizat că oricât mi ar fi de greu pot continua încă foarte mult timp după ce am capitulat. Am învățaț să respect valorile, trecutul și persoanele ce s au zbătut pentru a schimba inevitabilul. Am învățaț să zâmbesc atunci când viața m a subjugat, atunci când doar singurătatea a fost alături de mine. Am învățat să plâng atunci când viața mi a oferit doar clipe de fericire și împlinire! Am învățat că oricât aș fi de corect aș putea primi doar indiferența și ura celor din jur. Am învățaț că a fi un om inteligent nu ți va aduce și titlul de om educat. Am învățat că niciodată nu i prea târziu pentru a face ceva! O experiență magnifică ce mi oferă posibilitatea de a fi un om nou din toate punctele de vedere. Mi am conservat sufletul de copil, l am stropit cu mii de lacrimi, răpindu i visele și zdrobindu i aripile. Doar așa pot căpăta bunătatea, sinceritatea, credința, iubirea, onoarea, curajul. Și poate cel mai important am învățat să dăruiesc totul fără a primi nimic în schimb!  Acum la sfârșit voi enumera numele celor pe care îi respect și admir :
Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Vasile Voiculescu, Octavian Paler, Petre Țutea, Alexander  Pushkin, Eugen Doga, Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, George Enescu, Ștefan Luchian, George Bacovia,Arsenie Boca, Mozart, Vivaldi, Ernesto Cortazar, Giovanni Marradi, Ennio Morricone, Gheorghe Dinică, Gheorghe Zamfir, Andrea Bocelli, Beethoven , ... ! În rest vreau să mulțumesc tuturor! Așadar o ultimă postare pentru cel din urmă vis și gând.