Nihil sine Deo

Ești singur!Ţi au rămas doar amintirile și sentimentul de regret ce te sufocă.Trupul simte un imens gol ,visele devin coșmaruri,iar inima ta se usucă treptat.Soarele se ascunde,iar ochii tăi vor rămâne pradă întunericului.Ce poate fi mai trist decât să ți vezi murind puțin câte puțin sentimentele.Azi îngropi o parte,mâine încă una!Şi în tot acest timp rămâi în fața propriului mormânt și te întrebi în zadar unde ai greșit.Lacrimile nu reușesc să stingă dorul mistuitor,timpul s a  oprit ,iar omul pare hăituit de viața din trecut.Încearcă să fugă,să lase totul în spate,dar sentimentul de regret e pretutindeni.Moartea pare ieșirea din acest coșmar,însă Domnul nu și va lăsa fiul în ghearele satanei.Semenii tăi se dezic de tine și singur,aproape pe marginea prăpastiei încerci să te ridici.Însă ei nu țin cont de suferința ta și te aruncă în mijlocul războiului.Începi să te rogi,dar nu poți scăpa de umbrele trecutului.Ți au secat lacrimile,iar retragerea pare că ți va oferi liniștea.Au trecut secunde,minute,ore,ani și totuși ești prins în mijlocul aceleiași tragedii.Mulți te vor sfătui ,dar nimeni nu va știi vreodată ce a fost în sufletul tău.Însă simplul fapt de a fi fiul Domnului îmi oferă puterea să înving soarta crudă.M am rugat cu stăruință ca cineva să mi întindă măcar un deget,dar nu am primit nici măcar o privire.Am încetat să visez,m am schimbat,dar răul nu s a oprit.Însă acum la final voi mulțumi din suflet Domnului pentru  că a fost alături de mine în toate clipele.Fără El aş fi fost de mult pierdut.Deşi nu a putut să mi înlăture suferinţa,mi a întărit sufletul şi a reuşit să mi arate  întotdeauna răul ce se îndreaptă spre mine.Am ştiut tot ceea ce a urmat,iar lucrul acesta m a salvat.Astfel, ce poate fi mai frumos decât să ridici singur capul din mocirla în care ai fost aruncat de semenii tăi.

Visează ca și când ai trăi pentru întotdeauna,trăiește ca și când ai muri azi!