Inima

 " Cuvintele, raţiunea, timpul, prezentul, toate şi au pierdut statutul, acum sunt doar firişoare de nisip ce şi pierd urma şi esenţa în mijlocul unei furtuni. Cuvintele ne îndreaptă paşii spre tăcere, raţiunea spre nebunie, prezentul către trecut, iar timpul îşi uită misiunea şi ne lasă prizonierii unui tărâm atemporal. Mi am lăsat destinul în mâna raţiunii şi m am trezit respirând doar trecut, un trecut atât de bine conservat încât nu mai pot face distincţie între trecut şi prezent. Aveam nevoie de acest trecut, fără această fortăreaţă aş fi construit doar turnuri de nisip şi orice luptă ar  fi avut un singur deznodământ. Dacă oamenii şi ar da seama de neputinţa mea, de fragilitatea zidurilor erodate, dacă unul singur ar încerca să mi nimicească acest univers aş pierde totul. Doar chipul meu împietrit şi imaginea apusă a unor ziduri de netrecut au ţinut departe de cadavrul meu haita de lupi înfometaţi. Ezitarea şi dorinţa lor de a mi lăsa trupul în braţele singurătăţii mi au adus oportunitatea de a mi trata rănile, de a elibera inima din lanţurile reci ale robiei şi durerii. A trecut mult timp de atunci, zile în care am reuşit să mă ridic, să mi scutur veşmântul de praful întunericului, să mi şterg fruntea de sângele viselor măcelărite şi să las orice durere în trecut. Acum e mult prea târziu, loviturile lor se sting în lumina sufletului şi alungă departe visul lor de a triumfa. Am ales nemurirea, mi am abandonat destinul în braţele sufletului, niciodată eternitatea nu poate fi înfrântă de armele efemerului."



           "Numai cu inima poţi vedea cu adevărat ceea ce este invizibil pentru ochi."