Mi am scuturat tolba plină de vise. Le am alungat în negura vremii și am păstrat doar unul, unul căruia i aș sufla praful vieții, dar nu mi stă în putință să i ofer aripi spre lumea oamenilor. Sunt neputincios. Aștept un miracol, o lacrimă izvorâtă din inima Sa!
2 comentarii:
aşteptarea nu este niciodată în zadar.
Sper ca asteptarea sa dea roade :)
Trimiteți un comentariu